poezie frumoasă - gândesc la tine, îmi place și dor

Îmi amintesc ochii tot timpul,
Și zâmbet - ca soarele printre nori.
După tine, mi-e dor atât de pasiune!
Pentru mine, - în întuneric un fascicul de lumină!

Zilele trec, minut abia dacă se întind






Fiecare moment în lipsa ta - gol.
Nu ești - eu nu sunt ca aerul,
Joy, soare, este vorba doar de tine!

M-am despărțit de dificil dat,
Eu locuiesc doar doar ai cunoscut,
Vreau să te ating ușor,
Umplerea inima vis vesel,

Imbratisati cel puțin pentru un moment,
Fără a uita în sus de frumoși ochi,
Simțiți emoția
Și șopti, „Te iubesc“ ca prima dată!

Înțelegerea este întotdeauna pe aspectul,
Următorul în cer și de a rula iad,
Pot acoperi până la stargazing,






Odată cu căderea frunzelor poate cădea,

Tot ce a spus, voi da gata,
Zi și noapte, țipând despre dragoste,
Doar că nu m-ar fi avut din nou
Sălbatic ai lipsit atât de mult,

Blestema durerea de despărțire,
Buzele la sângele lui nu mușca.
Pentru întâlnirea noastră cu tine
Dulce a durat o viață.

Amintiri - perle luminoase fir
Ating trăgînd ușor de memorie.
Ca un melc imens obosit,
Abia crawling, dragoste, timp fără tine.

Opavsheyu foșnetul frunzelor grustinok meu
Brânza ceață dor infinit.
Rătăcesc în ea acum în traiectorii de căutare,
Leading unde suntem aproape de tine,

Unde mă fac refugiul meu de sensibilitate ta, ca o pătură,
Și după marea de căderea noastră pasiune.
Vreau să aud de la tine: „Cine va veni“
Am nevoie de tine. Îmi place. Mi-e dor. Se așteaptă.

Dar la inimă încă agitat,
Nu este suficient aspect radiant,
Cel puțin eu încerc să stau cu demnitate,
Nimic, mă crezi, nu.

Nu este un capriciu, vă asigur, nu un moft
Pentru a fi cu tine, ceas, bucurați-vă.
- Mi-e dor - tine șoaptă încet,
- Și pentru un moment nu vreau să plec!