Meniu - acest lucru
(Meniu Fr.). program de sărbătoare. Acum are două sensuri de bază.
1. Lista de specialități din fiecare mic dejun special, prânz, cină, schimbă în fiecare zi și face ziua, săptămâna, luna sau chiar un an, în funcție de gusturile și opțiunile de compilator.
2. Lista generală de feluri de mâncare, servite în mod constant în restaurant sau cafenea, rămânând neschimbate pentru o lungă perioadă de timp pentru instituție, și cu siguranță diferită de celelalte instituții ale meniului.
„Meniu“ Termenul de origine franceza. Cuvântul „Meniu“ este ceva mic, mic, elegant, subtil, delicat - un sens independent, astfel încât nu contează. Dar a apărut în două fraze, care reprezintă primul „meniu“: în notele trimise la bucătărie de la Royal Cancelariei lui Ludovic al XIV-lea cu ordinele pentru micul dejun sau masa de prânz de mâine și numit „meniul de muzică pour la includ masa“, care este, „Notă pe masă „și frumos scrise pe cărți de hârtie groase furnizate rege înainte de cină, care titrează ca:“. meniu à la carte de Plezir «-» Lista de plăceri rafinate " Astfel, cuvântul în sine nu este legată de gătit, era un lucru obișnuit numai în ambele prototip de meniu. Prin urmare, în alte țări, în special în România, în cazul în care termenii francezi o „prins“ de ureche și utilizate fără a doiskivayas sensul lor, „prins“, în primul rând, este cel mai mic și cel mai convenabil pentru pronunțarea cuvântului.
În Franța însăși, cuvântul „meniu“, în sensul nostru destul de necunoscut pentru această zi. Există un restaurant, cere „hartă“ și separat „carte de masă“ și „lista de vinuri“. Noi folosim meniul principal cuvânt, după cum urmează în primul an, de bază. Meniul trebuie să aibă un număr de calități specifice, și de a face o arta. Din aceasta să fie vizibilă în mod clar, pentru care servește feluri de mâncare și compoziția alimentelor de această sărbătoare. Cele mai bune feluri de mâncare titluri de meniu ar trebui să fie acceptate în mod oficial într-o anumită țară sau regiune, dar nu vulgar, nu regională. În aplicarea titlurile naționale originale nu ar trebui să se acorde o traducere sau transcriere, și o explicație a compoziției reale a acestor feluri de mâncare. De exemplu:
„Aris (terci de grâu cu carne de pui tocat).“
„Borsul (supă de legume cu carne prefabricată pe baza sfeclei de zahăr, interval acid)“.
Cărți de bucate sunt publicate de obicei, meniul de recomandare (atât săptămânal și anual). Ei au o natură și scop diferit. Unele facilita compilarea meniul zilnic, gazdele, astfel încât acestea să nu o enigmă în modul de utilizare a produselor „similare“ în mod diferit din punct de vedere culinar. Cu toate acestea, un astfel de meniu sugerează o anumită disponibilitate a persoanei care le folosește, pentru că ei nu sunt menționate ca alimente, fără a explica modul în care acestea fac. Prin urmare, valoarea practică a meniului este foarte mic.
Alte meniu - anual - sunt menite să dea mostre de produse de sezon, pentru a crea un tabel simplificat pentru întregul an. Din păcate, puțini suficient de rezistenta, auto-disciplina si perseverenta pentru a efectua în mod consecvent și riguros un astfel de program de nutriție ideală în timpul ciclului anual.
Chiar și mănâncă afară nu îndeplinesc aceste programe, în principal din cauza lipsei de o pregătire cuprinzătoare și teoretică a personalului. Link-uri la lipsa de materii prime alimentare necesare în acest caz sunt întotdeauna o scuză standard nu trebuie luate ușor. Nu exista alimente rele, se arată înțelepciunea străveche, dar există un bucătar rău.
Al treilea tip de meniuri de recomandare - meniuri sau mese de gală, deși rar folosite în practica de zi cu zi, dar este cel mai eficient (ca aceste recomandări sunt cel mai adesea efectuate de fapt). Acest lucru este explicat ca caracterul rezonabil al meniului și ușurința de ajustare a acestora în funcție de situațiile specifice: din inventarul abundente pot elimina cu ușurință sau să înlocuiască un anumit fel de mâncare, programul general, armonia nu vor fi încălcate în acest caz.
Sarcina de orice, meniuri bune calificat - a crea un tabel garhmonichny în care diversitatea maximă ar fi combinat cu ușurința de asimilare, nepriedaemostyu și o cantitate mică de alimente. Acest lucru se realizează, de regulă, următoarele două condiții: nici unul dintre produsul nu trebuie repetată în timpul după-amiază în diferite feed-uri și mese grele ar trebui să fie înlocuită cu lumină, și vice-versa.
Iată câteva exemple de astfel de meniu cina de patru feluri de mâncare.
№1. Supa de Postul Mare cu ciuperci de varza, smantana.
tocană de miel cu cartofi, ceapă și usturoi.
Uzvar de pere uscate, stafide și lămâie proaspătă biscuit uscat.
Ceai cu lămâie.
№2. Pește fiert în apă cu ceapă, roșii și mărar.
Pui prăjit cu o garnitură de fasole verde cu iaurt.
Mere coapte cu zahar.
Ceașcă de cafea cu biscuiți.
№3. Minestrone de rădăcinoase (napi fierte, morcovi, sfecla si cartofi în bulion îngroșată cu lamaie, piper negru și smântână).
chiftele din carne de vită prăjită și garnisit cu ceapă prăjită și varză proaspătă.
Porridge Guryev Kiselny fierbinte cu sos.
Înghețată cu gem.
№1. Supa leneș. Friptură în est. Compot în limba ucraineană. Ceai.
№2. Pește fiert în suc propriu. Pui este caucazian. mere caramel. Cafea.
№3. Salata Salata de legume rădăcină. chiftele din carne. terci Gris cu stafide. Înghețată.